Tulburările de neurodezvoltare sunt afecțiuni care afectează dezvoltarea creierului și funcționarea sistemului nervos, manifestându-se de obicei în copilărie și persistând pe parcursul vieții. Printre cele mai comune se numără tulburarea de deficit de atenție și hiperactivitate (ADHD) și tulburările din spectrul autist (ASD).
Aceste tulburări nu sunt rezultatul unei educații deficitare sau al voinței slabe, ci au baze biologice și influențează modul în care o persoană procesează informațiile, interacționează social și gestionează emoțiile.
Tulburările de neurodezvoltare implică diferențe în dezvoltarea cerebrală care duc la provocări în domenii precum atenția, comportamentul, comunicarea și interacțiunile sociale. ADHD implică dificultăți în menținerea atenției și controlul impulsurilor, în timp ce autismul afectează comunicarea și interacțiunile sociale, adesea însoțit de interese restrictive și comportamente repetitive.
Simptomele variază în funcție de tulburare și de individ, dar pot include:
Pentru ADHD:
• Dificultăți în a menține atenția pe sarcini sau activități.
• Hiperactivitate, cum ar fi neliniște constantă sau dificultate în a sta locului.
• Impulsivitate, manifestată prin acțiuni fără gândire prealabilă sau întreruperi frecvente.
• Probleme de organizare și gestionare a timpului.
• Impact asupra performanțelor școlare, profesionale sau relaționale.
Pentru autism:
• Dificultăți în comunicarea socială, cum ar fi înțelegerea expresiilor faciale sau menținerea conversațiilor.
• Comportamente repetitive, precum mișcări stereotipe sau rutine rigide.
• Interese intense și restrânse față de anumite subiecte.
• Sensibilități senzoriale, cum ar fi hipersensibilitate la sunete sau texturi.
• Provocări în adaptarea la schimbări sau în relațiile interpersonale.
Aceste tulburări au cauze multifactoriale, incluzând:
• Factori genetici - moștenirea genetică joacă un rol major, cu multiple gene implicate.
• Factori de mediu - expuneri prenatale (cum ar fi infecții, toxine sau stres matern), complicații la naștere sau factori postnatali.
• Neurologice - diferențe în structura și funcționarea creierului, cum ar fi dezechilibre în neurotransmițători (ex. dopamină în ADHD).
• Alte influențe - asocierea cu alte condiții, precum tulburări de învățare sau anxietate.
Terapia oferă un cadru structurat și adaptat pentru a gestiona provocările asociate, promovând abilități și strategii de coping.
Pentru ADHD - se concentrează pe tehnici de gestionare a atenției, organizare și control impulsiv, folosind terapia cognitiv-comportamentală (TCC) pentru a schimba tipare negative.
Pentru autism - include intervenții precum terapia comportamentală aplicată (ABA) sau terapia socială, pentru a îmbunătăți comunicarea, abilitățile sociale și adaptarea la rutine.
Tulburările de neurodezvoltare nu definesc o persoană, ci reprezintă aspecte ale diversității umane. Cu intervenții adecvate, indivizii pot duce vieți împlinite și productive. Psihoterapia ajută la valorificarea potențialului și la depășirea obstacolelor.
Începe o conversație